Prima paginăBibliotecaAutoriCăutare
Pocăinţa – reîntoarcerea la starea de fiu
Meditație despre om și scopul său de a fi asemenea lui Dumnezeu prin pocăință care nu e altceva decât învierea sufletului
Telul omului este acela de a fi asemenea lui Dumnezeu, de a ajunge în împărăţia Sa şi de a trăi împreună cu El în veşnicie. Angajarea spre un astfel de drum îl aşază pe creştin într-o grea problemă: lepădarea de lume. Această lepădare nu se identifică cu dispreţuirea creaţiei lui Dumnezeu. Lepădarea înseamnă îndepărtarea de orice lucru care poate săvârşi o ruptură între om şi Dumnezeu.
Perioada Triodului este cunoscută ca fiind perioada anului bisericesc în care ţelul acesta al omului poate fi lucrat cu o intensitate mai mare, pentru că la sfârşi-tul ei ne aşteaptă împărtăşirea cu lumina învierii Domnului. Ca să fii iluminat de această Sfântă Lumină, pe parcursul acestei perioade, în viaţa noastră trebuie să existe un urcuş duhovnicesc, care reprezintă asimilarea virtuţilor creştine, începând cu lepădarea de lume şi cu pocăinţa.

Prima duminică a acestei perioade a Triodului se numeşte Duminica vameşului şi a fariseului. În această duminică creştinul învaţă cum trebuie să se roage. Rugăciunea este dialogul cu Dumnezeu, este calea care te duce la Dumnezeu, este mărgăritarul care ne înveşniceşte. Fără rugăciunea curată, sinceră, făcută din toată fiinţa noastră, drumul spre Dum-nezeu ne este inaccesibil. Rugăciunea şi iubirea reprezintă calea ce duce la fericire. Ele trăiesc în om într-o conlucrare perfectă. Se completează reciproc, separat nu pot trăi, iar dacă crezi că ai numai una dintre ele te înşeli, pentru că una nu poate trăi în om fără cealaltă.

Duminica a doua a acestei perioade se numeşte Duminica fiului risipitor. Ea primeşte numele după o pildă rostită de Mântuitorul Iisus Hristos. Această pildă este o capodoperă. Toată Scriptura este insuflată de Duhul Sfânt, dar această pildă este nemaipomenită. Ea cuprinde în sine întreaga istorie a omenirii, antropologia creştină, învăţătura despre mântuire, despre însuşirile lui Dumnezeu, chiar o putem numi o „mică dogmatică”. Pilda ne copleşeşte, vedem cât de neputincioa-să este fiinţa omenească fără legătura cu Dumnezeu şi cât de nemărginită este dragostea lui Dumnezeu faţă de chipul Său (omul), care, răvăşit de păcate, caută scăpare la Dumnezeu, care-l primeşte ca un Atotmilostiv Creator.

În viaţa omului importantă este întoarcerea sau pocăinţa. Plecarea noastră de la Dumnezeu, ca şi cea a fiului risi-pitor, ne duce la primirea unor grele pedepse. Risipim rău avuţia, adică ne lip-sim de dragostea lui Dumnezeu şi de bunurile cereşti. Plecând de la Dumnezeu, de la Stăpânul nostru care ne numeşte „prietenii lui”, lepădându-ne de El devenim „robii” celui rău, adică ai diavolului. Ajungând robii diavolului, chipul lui Dumnezeu în noi se întunecă şi, datorită vieţii noastre împătimite, ne asemănăm porcilor, vieţuind în rând cu ei.

Lumea obosită a zilelor noastre trebuie să înţeleagă un lucru: omul fără Dumnezeu este o simplă făptură care-şi are ca finalitate neantul, iar omul în Dumnezeu se înveşniceşte. Trecerea de la o stare la alta are loc prin primul pas al urcuşului duhovnicesc: pocăinţa. Cuvântul „pocăinţă” nu desemnează „trecerea drumului” de la ortodocşi la alte confesiuni, ci schimbarea modului de a vieţui. Sfântul Ioan Scărarul arată cât se poate de desluşit ce este pocăinţa, spunând că „este o reînnoire a Botezului. Pocăinţa este un legământ prin care făgăduim lui Dumnezeu să începem o viaţă nouă. Pocăinţa este cumpărătoare a smereniei. Pocăinţa este o continuă renunţare a sufletului la plăcerile trupeşti.(...) Pocăinţa este purificarea conştiinţei. Pocăinţa este îndurarea de bunăvoie a tuturor necazurilor. Pocăinţa este puternica înfrânare a instinctelor pântecelui şi rănirea sufletului prin părerea de rău pentru greşelile comise”.

Pocăinţa este învierea sufletului, iar trăirea prin înviere este o pocăinţă continuă.


Sursă tipărită: Preot Ion Petrică, Meditații pentru contemporani, Ediţia a II-a revizuită, Editura Nepsis, Timișoara, 2010.

Articol postat de: Radu Bogoevici • Data: 19 aprilie 2011 • Vizualizări: 1267