Prima paginăBibliotecaAutoriCăutare
Modernizarea satului, benefică sau dăunătoare?
Marcată de un progres continuu în toate domeniile sale, societatea contemporană se schimbă sub ochii noştri. Fie că este vorba de mijloacele tehnologice, de descoperirile din medicină sau de curentele socio-culturale, toate au produs şi produc în continuare modificări profunde în mintea şi sufletele oamenilor, dar şi în modul lor de raportare la viaţa de zi cu zi
Deşi mediul urban este poate cel mai afectat de schimbările produse, având un acces nelimitat la tehnologiile nou-apărute, nici mediul rural nu a fost ocolit de impactul modernizării. Dacă de multe ori tindem să ne imaginăm lumea satului ca desprinsă încă din romanele lui Marin Preda şi Liviu Rebreanu, această perspectivă este contrazisă cel mai adesea de realitatea actuală a satului românesc. Progresul înregistrat în mediul rural în ultimele decenii este observabil atât în ceea ce priveşte aspectul cel mai concret al configuraţiei satului, activităţile pe care oamenii le practică, cât şi în mentalitatea sătenilor şi în raportarea lor la valorile spirituale. Confruntată cu stimuli deopotrivă pozitivi şi negativi, lumea satului se află de multe ori în impas când vine vorba de a discerne între bine şi rău, confuzia creată afectând de cele mai multe ori pe cei tineri. Apare astfel necesitatea unei pregătiri a acestora pentru a şti cum să se raporteze la tot ceea ce este nou şi pentru a face diferenţa între ce este folositor şi ce este dăunător pentru formarea lor intelectuală şi spirituală.

Ideea unei societăţi de consum în care fiecărei persoane i se oferă posibilitatea de a cumpăra din magazine totul, de la alimente şi până la materiale de construcţie sau instrumente de lucru, afectează omul de la ţară poate mai mult decât pe cel de la oraş. Săteanul, obişnuit până nu demult să-şi cultive singur cerealele, să se ocupe de grădinărit, de creşterea animalelor sau să-şi construiască locuinţa folosind lemn din pădure şi cărămizi făcute de el, observă acum că procurarea tuturor celor necesare din magazin i-ar putea uşura foarte mult munca de zi cu zi.

Cum se răsfrânge nevoia de bani asupra vieţii de familie

În acest context apare obligativitatea unui loc de muncă stabil de unde să obţină banii necesari achiziţionării de alimente şi bunuri. Deşi confruntarea sătenilor cu rigoarea locurilor de muncă de la oraş sau din străinătate are anumite aspecte pozitive, munca în mediul urban lipseşte însă din ce în ce mai mult satele de un element dinamic şi vital, esenţial în asigurarea continuităţii, tineretul. "Plecarea tinerilor are un impact direct asupra vieţii spirituale şi culturale a comunităţii şi în special asupra vieţii de familie. Ştim cu toţii şi vedem adesea drama familiilor din care părinţii sau fraţii mai mari pleacă pentru a lucra în altă parte. Această formă de dezagregare a familiei are urmări foarte grave în planul educaţiei copiilor, întrucât îi privează de transmiterea competenţelor fundamentale ale existenţei armonioase între semeni. De la educaţia morală şi confesională - însuşirea celor 7 ani de acasă - la codurile de comunicare verbală şi nonverbală - vestimentaţie, gestică, atitudine -, specifice fiecărei generaţii, totul se învaţă în cadrul familiei, sub semnul exemplului parental şi al validării competenţei copiilor, în relaţie directă cu neamurile, vecinii şi prietenii", spune etnologul Doina Işfanoni.

Efectele folosirii incorecte a banilor obţinuţi în străinătate

Tinerii, dar şi cei mai în vârstă sunt influenţaţi, după cum se ştie, şi de mijloacele de comunicare în masă, deformând imaginea pe care ar trebui să o aibă despre progres şi modernizare.

"Întorşi acasă din străinătate sau de la oraş, oamenii sunt tentaţi de cele mai multe ori să investească banii câştigaţi cu greu la locul de muncă în modernizarea locuinţei, în procurarea de mijloace de informare, de aparatură performantă sau maşini de mărci renumite. Nu ar fi nimic rău în toate acestea dacă ele nu ar fi însoţite de o exagerare a simţului proprietăţii, de tendinţa de a fi mai egoişti şi de a cumpăra, nu pentru "a avea", ci pentru "a avea mai mult decât ceilalţi". De asemenea, mesajul nefiltrat al filmelor de la televizor, varietatea emisiunilor, a revistelor, posibilitatea de a accesa orice informaţie printr-un singur click pe internet reprezintă o influenţă nocivă în viaţa tinerilor. Lipsiţi de multe ori de o educaţie riguroasă, date fiind problemele cu care familiile se confruntă, tinerii se află în imposibilitatea de a găsi singuri calea cea mai bună pe care să păşească în viaţă", ne-a spus părintele Marius Ene, de la Parohia Scărioşara, judeţul Giurgiu.

Preotul, sprijin pentru familiile de la sate

Un sprijin deosebit pentru familie poate veni însă din partea Bisericii, căci Biserica nu este şi nu a fost niciodată împotriva progresului lumii, însă vrea un progres real, un progres care să nu dăuneze sufletelor, a continuat părintele Marius Ene. "Sarcina care îi revine preotului este de a demonstra actualitatea şi importanţa învăţăturii Bisericii chiar şi într-o lume marcată de modernism. Pe lângă slujirea propriu-zisă, preotul are obligaţia morală de a se implica activ în viaţa comunităţii, antrenând fiecare membru în diferite acţiuni şi activităţi care să-i ajute să se cunoască între ei şi să se ajute reciproc. Fie că este vorba de rularea de programe ca "Hristos împărtăşit copiilor", de înfiinţarea unui cor, de organizarea de spectacole, preotul trebuie să asigure prilejul de a fi în mijlocul tinerilor şi de a-i învăţa cum să se raporteze la societatea în care trăiesc. Atragerea adulţilor în sânul Bisericii este însă o sarcină mai dificilă şi este deseori influenţată de modul cum preotul reuşeşte să fie un exemplu pentru ei şi să răspundă nevoilor spirituale ale enoriaşilor", a mai adăugat părintele Marius Ene.

Observăm, aşadar, că schimbările produse în lumea satului sunt o urmare firească a progresului înregistrat de societate în ansamblul ei. Sunt rezultatul asumării de către oamenii de la sate a inovaţiilor din toate domeniile vieţii cotidiene şi deci a adaptării la noile cerinţe şi moduri de a-şi câştiga existenţa. Partea negativă a acestor schimbări intervine în momentul în care ele sunt primite de săteni ca nişte "forme fără fond" fără a înţelege cu adevărat ce impact pot avea dacă le vor permite să le domine viaţa. De aici şi rolul deosebit de important care îi revine preotului în cadrul comunităţilor parohiale de la sat: acela de a veghea ca progresul tehnologic să nu provoace în rândul tinerilor, dar şi al adulţilor, un regres spiritual şi moral.

Impactul modernizării asupra configuraţiei satelor

Efectele renunţării la activităţile care în trecut erau caracteristice lumii de la sate se observă cel mai bine în planul construcţiilor. Potrivit etnologului Doina Işfanoni, în lumea satului românesc au apărut foarte multe schimbări, în special după 1990. Unele dintre acestea sunt pozitive, aducând în viaţa oamenilor facilităţile vieţii moderne, apă curentă şi canalizare, aparatură electrocasnică, altele au determinat însă adevărate "fracturi" în structura gospodăriei rurale tradiţionale. "Astăzi, eclectismul arhitecturii din satul românesc, unde fiecare construieşte în funcţie de posibilităţi materiale, fără a ţine seama de specificul geografic şi etnografic al localităţii, te pune pe gânduri. Această "înnoire" fără discernământ, care a schimbat cu totul arhitectura locuinţei şi modul de structurare a gospodăriei, ignorând relaţia cu mediul şi profilul economic al localităţii, a generat un periculos proces de degradare valorică a peisajului rural care şi-a pierdut specificitatea. Dacă evoluţia satului românesc este un proces firesc şi necesar, dispariţia specificului arhitectural echivalează cu o periculoasă globalizare a habitatului românesc", a explicat Doina Işfanoni.



Articol postat de: Radu Bogoevici • Data: 4 martie 2011 • Vizualizări: 995