Prima paginăBibliotecaAutoriCăutare
A 13-a brăţară dacică repatriată
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) găzduieşte o nouă serie de vestigii dacice, cea de-a 13-a brăţară de aur din zona Sarmizegetusei Regia, două umbo-uri (n.r., garnitură metalică centrală a unui scut) de scut de paradă şi 229 de monede. Obiectele au fost recuperate de autorităţile române în luna aprilie, după ce acestea au fost vândute pe piaţa neagră internaţională a artefactelor
Specialiştii estimează existenţa a cinci mari tezaure în care se înscriu 24 de brăţări dacice şi aproximativ 2.300 de piese numismatice, concentrate în Munţii Orăştiei, zonă cunoscută ca inima ultimului regat dac. Directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, apreciază că, după tezaurul de la Pietroasa, obiectele repatriate sunt cele mai semnificative dintre cele găsite pe teritoriul României în ultimii 175 de ani.

"Brăţările - cea mai spectaculoasă serie de obiecte recuperate"

"Brăţările sunt cea mai spectaculoasă serie de obiecte ce ne-au parvenit din sfera civilizaţiei dacice, aduc informaţii despre extragerea aurului, despre tehnicile utilizate în prelucrare, constituind totodată piese de temelie ale patrimoniului românesc", a declarat Oberländer-Târnoveanu.

Cel de-al 13-lea exponat recuperat datează din secolul I î.Hr., având o greutate de aproximativ 1 kilogram şi o lungime de 2,5 metri. Brăţara a fost confecţionată prin ciocănire la rece cu un instrument din lemn dur şi decorată cu capete de dragoni înaripaţi. Cele două umbo-uri de scut dacice nu sunt deloc comune, având încrustate gravurile unui zimbru, respectiv grifon, iar pe margini motive vegetale stilizate. Se presupune că au aparţinut unor aristocraţi din proximitatea regelui, un rege înfrânt, întrucât acestea au avut acelaşi final ca brăţările - au fost îngropate în pământ drept ofrandă zeilor. Dintre cele 229 de monede descoperite, 27 sunt din aur şi au fost bătute la Tomis şi Callatis pentru plata mercenarilor şi pentru dările politice ale cetăţilor greceşti, iar restul de 202 monede sunt drahme de tip Koson, un model nerecunoscut până în 2004.

Operaţiunea "Aurul dacic"

"Repatrierea obiectelor de patrimoniu a fost rezultatul unei foarte bune colaborări între autorităţile, instituţiile implicate şi al unei cooperări juridice internaţionale", a spus Kelemen Hunor, ministrul culturii şi patrimoniului naţional, în cadrul unei conferinţe de presă la Muzeul de Istorie, prilejuită de readucerea în ţară a importantelor piese arheologice recuperate recent în Germania.

Pentru recuperarea acestora a fost solicitată de la Fondul de rezervă al Guvernului României suma de 300.000 de euro. Brăţara dacică a fost răscumpărată din Germania, de la un colecţionar, care o achiziţionase la expoziţia Numismata, München, 2006, de la un cetăţean timişorean, naturalizat german. Restul de artefacte au fost recuperate de pe piaţa internaţională, la valoarea stabilită de experţi. Operaţiunea s-a putut desfăşura în împrejurări favorabile, în baza convenţiei internaţionale UNIDROIT, ce permite comerţul internaţional cu bunurile culturale furate sau exportate ilegal.

Istoricul recuperărilor

Traficul cu artefacte nu este recent brevetat, în zona sitului Sarmizegetusa Regia au existat în perioada 1995-1991 vaste reţele de braconaj arheologic ce au răspuns solicitărilor de pe piaţa internaţională a antichităţilor. Drept urmare, numeroase comori dacice au fost exportate ilegal în Europa Occidentală şi în SUA. Dintre acestea, 12 brăţări dacice expuse la Muzeul Naţional de Istorie au fost recuperate în perioada 2007-2009, alături de o serie de bijuterii dacice, peste 2.000 de monede de argint, unelte şi arme din fier, piese ce se află în prezent la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.



Articol postat de: Radu Bogoevici • Data: 16 mai 2011 • Vizualizări: 966